woodbe

Dacă vrei să îți păstrezi suprafețele din lemn din casa ta în formă, îți dăm câteva sfaturi grozave!

În primul rând, curăță-le regulat! Nu lăsa praful să se adune și să îți acopere lemnul cu un strat de murdărie. Șterge cu o lavetă moale sau aspiră cu peria moale. Dacă ai un aspirator cu o perie aspră, mai bine renunță la el! Nu vrei să zgârii sau să deteriorezi suprafața lemnului.

În al doilea rând, nu uita să aplici ulei, ceară sau lac pentru a proteja suprafața. Astea sunt ca un scut de apărare pentru lemn și îl mențin frumos pentru mai mult timp. Dar atenție! Citește instrucțiunile și aplică produsul cu grijă, altfel poți face mai mult rău decât bine. Uleiul de tung este foarte potrivit pentru întreținerea mobilierului, nu schimbă aproape deloc culoarea și se întărește rapid. O altă variantă sunt mixurile de tip Hard Top Oil, dar ele pot avea emisii de vapori toxici, deci trebuie să aplici aceste finisaje într-o cameră bine aerisită. Ceara de albine cu carnauba e și ea o variantă excelentă de protecție, se aplică ușor și miroase incredibil. Dacă optezi pentru lacuri, ar fi bine să fie profesionale (Lomashop te poate ajuta) și să fie aplicate cu o pensulă bună. Lacurile pe bază de apă se usucă rapid și nu emană vapori.

Chiar zilele trecute, prieteni dragi ne povesteau că urmăresc, din când în când, comedii turcești ușurele și degrabă relaxante. Și discuția avea loc în jurul a două ceaunele cu ciupercuțe și cărniță, mămăliguță și brânzică de stână, ghebe murate și felurite bunătăți de casă. Momente din alea care-ți rămân în suflet pentru totdeauna, cu conversații blânde și descoperiri de amintiri, cu zâmbete și îmbrățișări pe care le simți că-s din toată inima.

Ca tot așa a fost și ultima (cea de-a treia) vizită încheiată de curând în vechiul Constantinopole și actualul Istanbul. O lungă îmbrățișare pe care am părăsit-o cu regret. Cândva, un bun prieten ne tot îndemna să mergem 'la turci' pe motiv că e foarte fain. Ușor-ușor nasul se strâmba, asociind ideea de turc cu 'turcismele', apropiate 'chinezăriilor', adică cu lucrul mai puțin bine făcut. De parcă România ar fi Switzerland și nasul nostru ar fi fost acordat doar la finețuri. Până la urmă am mers la Istanbul acum trei ani. Și, ca dovadă că ne-a plăcut, am revenit a treia oară în uriașul creuzet ce a fost dintotdeauna și este și astăzi Istanbul. Despre vizita anterioară poți descoperi câte o delicatesă aici. Iar prima vizită e povestită aici.

Viața noastră este plină de munți la care credem că accesul nu ne este permis sau pe care nu ne simțim în stare să-i escaladăm, însă ceața ce ne face să nu vedem drumul este de regulă pe sticla ochelarilor prin care privim. Trebuie să ne curățăm privirea  de " lucruri imposibile", așa cum facem cu un geam aburit, înainte de a porni la drum.

— Metoda Ikigai, Hector Garcia, Francesc Miralles

Cine ar fi crezut, acum mai bine de patru ani de zile, că va exista Woodbe, că vom învăța enorm despre lemn, că ne vom transforma total viața! Trecând de la contabilitate pentru un restaurant în Transilvania la șlefuire, vopsire, lăcuire, uleiere, ambalare și relații cu cei care ne devin clienți (în Moldova), Renu a înflorit! 

Nu-i prima dată când dăm o fugă la Chișinău. Oraș nou clădit pe dealuri, sovietic, împânzit de bulevarde largi, Chișinăul are totuși ceva ce ne place. O fi de la plăcinte, de la graiul simpatic, de la apropierea de Piatra-Neamț... Oricum, sigur nu-i ultima dată când ne plimbăm pe străzile cu nume de scriitori sau domnitori, unde Ștefan cel Mare se intersectează cu Eminescu, unde Pushkin e vecin cu statui ale eroilor leniniști.

Ce înseamnă bun-gust? De unde până unde se întinde și unde începe prost-gustul? După ce criterii apreciezi bun-gustul cuiva și este această însușire / pricepere o virtute?

Sunt întrebări pe care nu ni le punem zi-de-zi, dar se întâmplă să remarcăm, cu privire la alte persoane, că au bun-gust. De cele mai multe ori, sintagma face referire la modul 'potrivit' de a se îmbrăca al cuiva sau de felul în care a decorat o cameră. Bunul-gust este echivalent cu 'simțul estetic', cu acel de-al zecelea simț al frumosului.

După aproape 2 ani de woodbe, ne-am luat inima-n dinți și am zis: oricât de mult ne place ceea ce facem, avem nevoie de vacanță! Unde să mergem? Unde? Hai tot în Istanbul!

Pentru românii care nu au fost în Turcia, există o ușoară rezistență în a alege un oraș ca Istanbul drept destinație de vacanță. Asociem des Turcia cu blugii, aurul, bișnița. E drept că plajele Antalyei au mai spălat imaginea asta deformată, dar sunt puțini cei care consideră Istanbul ca fiind potrivit pentru un sejur de vară.

Noi suntem deja la a doua vizită și-ți spunem drept că vom mai merge. Iar acum, la întoarcere, am vrut să îți povestim de ce ne-a cucerit acest loc uriaș ca întindere și îmbucurător ca atitudine. Cum n-aveam blog, am creat unul repede. Tu să ne spui dacă-ți place!